Axinte10's Blog

1. Șase din cei nouă judecători îndeplineau aceeași funcție și în 5 octombrie 2024, când CCR i-a interzis candidatura la alegerile prezidențiale Dianei Șoșoacă, contrar dispozițiilor Constituției României și Legii nr. 370/2004.
2. Șase din cei nouă judecători îndeplineau aceeași funcție în 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a deturnat România de la parcursul democratic și constituțional, anulând alegerile prezidențiale. Aveți aici hotărârea judecătorească prin care s-a constatat abuzul CCR
3. Șase din cei nouă judecători au hotărât, cu încălcarea Art. 82 alin. 1 și alin. 3, prelungirea mandatului de Președinte pentru Klaus Iohannnis, peste durata maximă de 5 ani.
4. Șase din cei nouă judecători îndeplineau aceeași funcție în 4 martie 2025, când au respins plângerea domnului Călin Georgescu împotriva Hotărârii BEC de respingere a candidaturii, deși îndeplinea toate condițiile constituționale și legale pentru a fi admisă.
5. Curtea Constituțională a considerat constituționale toate măsurile aberante de austeritate bugetară ale Guvernului Bolojan, luate prin asumarea răspunderii, respingând toate obiecțiile de neconstituționalitate ale opoziției.
6. Curtea Constituțională a considerat constituțional proiectul Legii Vexler, respingând obiecțiilor argumentate temeinic de opoziție și chiar Președintele României.
7. Singurii bugetari de ai căror pensii de serviciu nu s-a atins și nu are de gând să se atingă guvernul Bolojan sunt cele ale judecătorilor Curții Constituționale.
8. Judecătorii CCR sunt singurii bugetari care pot ieși la pensie indiferent de vârstă, cu doar 25 ani vechime în specialitate juridică, în cuantum de 80 % din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși
9. Judecătorii CCR sunt singurii bugetari care primesc prin lege la încetarea mandatului o „recompensă” colosală, egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate.
10. Judecătorii CCR au practic impunitate față de legea penală, adică nu pot fi trași la răspundere penală, întrucât art. 66 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 prevede că”Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
11. Guvernul Bolojan și Președintele Nicușor Dan, deși au invocat necesitatea luării unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, de echitate și dreptate socială, nu s-au atins de privilegiile celor 9 judecători ai Curții Constituționale, pentru că, prin mâna lor, au toate pârghiile de control în România.
12. Curtea Constituțională a României, extinzându-și în mod abuziv atribuțiile, practic a devenit o copie a Consiliului Gardienilor dintr-o țară nedemocratică.

Premierul Ilie Bolojan nu s-a atins de pensiile judecătorilor CCR, aceștia fiind singurii bugetari care beneficiază nu numai de indemnizații colosale, dar pot cumula pensiile cu indemnizațiile și beneficiază la încetarea mandatului de o „răsplată” bănească în valoare de 6 ori indemnizația de încadrare netă.

Iată ce prevede art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

„(1) Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile aferente ale judecătorilor Curții Constituționale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcția de judecător după data stabilirii acesteia.

(2) În ipoteza în care calitatea de pensionar a fost dobândită înainte de intrarea în exercițiul mandatului, pensia aflată în plată se recalculează potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Pensia de serviciu poate fi cumulată cu orice venituri realizate.

(4) Beneficiarii pensiilor aflate în plată pot opta pentru pensia de serviciu potrivit prevederilor prevăzute la alin. (1).

(5) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate.

(6) Judecătorii Curții Constituționale au dreptul la pașaport diplomatic, în condițiile legii.”

Pe lângă asta, judecătorii CCR au și impunitate penală, adică pur și simplu este aproape imposibil să poată fi trași la răspundere penală.

Cititi aici art. 66 din aceeași lege:

„Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) Încuviințarea prevăzută la alin. (1) se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză.

(3) Pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, urmărirea penală și trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții Constituționale pot fi reținuți și supuși percheziției, procurorul general informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale.

(5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții Constituționale. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează de drept.

S-a amânat pentru data de 01.04.2026 judecata cauzei nr. 516/39/2025 înregistrată la Curtea de Apel Suceava, ca urmare a faptului că am depus o cerere de modificare a acțiunii.

Pun aici motivarea cererii de modificare.

Curtea de Apel Suceava

Secția de Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. 516/39/2025

Complet C8F

Termen 18.02.2026

Modificare cerere

Domnule Președinte,

            Subsemnata Axinte Lăcrămioara,  CNP  , domiciliat,  cu adresa de poștă electronică , la care solicit să fiu citată, potrivit art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu  pârâtul Consiliul Suprem de Apărare a Țării cu sediul în mun. București, Palatul Cotroceni | Bulevardul Geniului nr. 1-3,  cu adresa de poștă electronica csat@presidency.ro, în temeiul art. 204 alin. 1 Cod de procedură civilă, rap. la art. 20 din Legea nr. 182/2002,

             îmi modific cererea de chemare în judecată

 care face obiectul dosarului nr. 516/39/2025, înregistrat la Secția de Contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Suceava, în sensul că, solicit ca instanța:  

în principal,

1. să constate că la data de 25.09.2025, când am cerut pârâtului desecretizarea, stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acestei ședințe,  nu erau  informații clasificate în clasa de secretizare secrete de stat, în înțelesul art. 15 alin. 1 lit. d) , cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate;
2. să oblige pârâtul CSAT să publice pe pagina de internet destinată acestei autorități stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și link-ul de acces la înregistrarea ședinței, care se află stocată pe bandă magnetică;

și, în subsidiar,

• să oblige pârâtul Obligarea pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic, întrucât acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 15 alin. 1 lit. d) cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 pentru a putea fi clasificate ca informații secrete de stat, iar prin secretizarea acestora s-a urmărit ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de vot (dreptul de a-și alege Președintele în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024), dar și dreptul de a fi ales al celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri, după numărarea voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024;

• să oblige pârâtului să publice pe pagina de internet destinată acestei autorități (CSAT) stenograma ședinței CSAT și link-ul de acces la înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic

cu

• Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Pentru următoarele  M O T I V E  care se adaugă  motivelor din cererea inițială.

În fapt,

       La contestația mea trimisă la CSAT în  data de 25.09. 2025, prin care am cerut declasificarea stenogramei ședinței CSAT, pârâtul a refuzat acest lucru, cu unica motivare că ședințele CSAT și, pe cale de consecință, și stenogramele  acestora, sunt clasificate prin voința legiuitorului, fapt stipulat expres la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 415/2002  privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora ședințele CSAT au caracter secret, astfel încât posibilitatea clasificării nu ar fi fost lăsată la aprecierea acestei autorități întrucât legiuitorul a statuat, în mod imperativ, că au caracter secret, iar într-o atare situație, declasificarea sau comunicarea publică a stenogramei ședinței ar reprezenta o încălcare gravă  a legii.

       Iată însă care este situația din punct de vedere juridic.

       În primul rând, pârâtului i se aplică dispozițiile  Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, fiind chiar autoritatea care asigură coordonarea la nivel național a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate, potrivit art. 14, iar Președintele României și membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării se află între împuterniciții să atribuie unul din nivelurile de secretizare a informațiilor  cu prilejul elaborării lor, așa cum prevede expres art. 19 din aceeași lege.

       În al doilea rând, nu toate documentele  Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt secrete de stat, prin urmare nici stenogramele ședințelor CSAT sau înregistrărilor pe bandă magnetică a acestor ședințe  nu sunt clasificate de lege  ca secrete de stat, ci această clasă de secretizare și nivelul de secretizare trebuie atribuite potrivit Legii nr. 182/2002,  iar acest lucru rezultă din chiar  dispozițiile  Legii nr. 415/2002  privind organizarea și funcționarea CSAT.

       Astfel, art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002, cu modificările și completările ulterioare   prevede că:

       “(1)      Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării se semnează de președintele acestuia și se comunica autorităților administrației publice și instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel. Hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protecția informațiilor clasificate.”

       Așadar, dacă art. 12 alin. (1) din  Legea nr. 415/2002 privind organizarea și  funcționarea CSAT prevede că numai hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protecția informațiilor clasificate, rezultă că această autoritate, în speță pârâtul CSAT, poate adopta și hotărâri care nu au caracter de secret de stat, hotărâri cărora nu li se aplică dispozițiile speciale ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

Pe site-ul autorității pârâte există o secțiune: Hotarari emise de CSAT  https://csat.presidency.ro/ro/hotarari-emise-de-csat , în care sunt publicate 3 hotărâri CSAT, https://csat.presidency.ro/files/documente/Hotararea_CSAT_73_(2012).pdf

Dă clic pentru a accesa hotarare_strategie_privatizare_CFR_M_14391ro.pdf

Dă clic pentru a accesa Ghid_SNApT_2015-2019_CSAT_14425ro.pdf

 Pe aceste hotărâri despre care nu se face mențiunea că ar fi declasificate.

Dacă ar fi real  ceea ce susține pârâtul că, prin efectul legii, toate ședințele CSAT ar fi secrete de stat și implicit toate documentele rezultate ca urmare a acestor ședințe iar desecretizarea ar fi o încălcare a legii, atunci cum poate justifica pârâtul publicarea acestor hotărâri pe pagina de internet a autorității pârâte?

       În al treilea rând:  Condițiile în care o informație beneficiază de protecția juridică a informațiilor clasificate rezultă din dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, la care face trimitere și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002,  care se aplică și pârâtului, așa cum am arătat mai sus.

Astfel,  art. 15 din Legea nr. 182/2002  definește următorii termeni:

a)         informațiile ca fiind orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau punere în circulație;

b)        informațiile clasificate – informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințele care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;

c)         clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;

d)        informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţionala, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţionala şi apărarea tarii;

e)         informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;

f)         nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:

– strict secret de importanţa deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale;

– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale;

– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;

Raportând definiția informațiilor secrete de stat, așa cum este prevăzută  la art. 15 lit. d) din  Legea nr. 182/2002 la dispozițiile art. 12 alin. (1) din  Legea nr. 415/2002, rezultă că sunt   informații secrete de stat numai Hotărârile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării.

Așadar sunt 2 condiții pentru ca o hotărâre a CSAT,  dar și orice altă informație, inclusiv stenogramele ședinței CSAT și înregistrările pe bandă magnetică a ședinței, să se încadreze în categoria informațiilor secrete de stat, condiții care sunt prevăzute expres la art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002:

1.informația să privească securitatea națională;

2. divulgarea acesteia să fie aptă de a prejudicia siguranța națională și apărarea țării.

Pentru a nu lăsa loc arbitrariului, art. 17 din Legea nr. 182/2002 prevede care informații se încadrează în categoria informațiilor secrete de stat.         

Citez aici textul din Legea nr. 182/2002:

            “ Articolul 17

            În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:

            a) sistemul de apărare a tarii şi elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;

            b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;

            c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;

            d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;        

            e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

            f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii şi siguranţa naţionala;

g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;

h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elementele de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat.

i) studiile, prospectiunile geologice şi determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;

j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa şi alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;

            k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătura cu siguranţa naţionala ori cu apărarea naţionala sau prezintă importanţa deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;

            l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;

m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;

n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.”

Prin urmare, atunci când:

            1. informațiile se încadrează între cele enumerate la art. 17 din Legea nr. 182/2002;

2. iar divulgarea acestora  ar fi aptă să prejudicieze siguranța națională și apărarea țării,

ele se clasifică, prin măsuri procedurale, pe niveluri de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate, potrivit art. 18 alin. 1, într-unul din cele trei niveluri de secretizare, prevăzut de art. 18 alin. 2, care prevede că: “Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:

a)        strict secret de importanță deosebită;

b)        strict secret;

c)         secret.”

            Atribuirea unuia dintre nivelurile de secretizare a informațiilor se face, cu prilejul elaborării lor, de împuterniciții enumerați la art. 19 din Legea nr. 182/2002.

Citez aici art. 19 din Legea nr. 182/2002:

“Sunt împuterniciţi sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:

a) pentru informaţiile strict secrete de importanţa deosebită:

1. Preşedintele României;

2. preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;

3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;

4. primul-ministru;

5. membrii Guvernului şi secretarul general al Guvernului;

6. guvernatorul Băncii Naţionale a României;

7. directorii serviciilor naţionale de informaţii;

8. directorul Serviciului de Protecţie şi Paza;

9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;

10. secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor;

11. preşedintele Institutului Naţional de Statistica;

12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;

13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul-ministru;

b) pentru informaţiile strict secrete – împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum şi funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;

c) pentru informaţiile secrete – împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi funcţionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.”

Așadar, este absolut fals că stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acesteia ar fi “secrete” prin lege.

Este adevărat că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 415/2002  privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevede că ședințele CSAT au caracter secret,  dar legea nu prevede că au caracter de secret de stat, ceea ce înseamnă că înțelesul cuvântului “secret” este unul din vorbirea obișnuită, adică nu se dă publicității, nu se face public, nu se desfășoară în public.

De altfel, nici în răspunsul pe care l-am primit, Administrația Prezidențială nu a făcut afirmația că ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării ar avea caracter de secrete de stat, ci a reprodus textul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT: “ședințele Consiliului au caracter secret” și “Legiuitorul însuși a statuat, imperativ, că au caracter secret.” Mai adaugă în finalul răspunsului : “Norma este clară și nu lasă loc de interpretări.“

Așadar, pentru că art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002 prevede că numai hotărârilor secrete de stat li se aplică dispozițiile legii privind protecția informațiilor clasificate, iar art. 7 alin. 1 prevede  că ședințele CSAT au caracter secret, nu secrete de stat, rezultă fără niciun dubiu că, pentru orice document sau informație care se încadrează în categoria informațiilor secrete de stat, clasificarea ca secrete de stat și atribuirea unui nivel de secretizare, în funcție de importanța valorilor protejate, se face în condițiile reglementate strict de art. 15 lit. d) și f) și art. 17 și 19 din Legea nr. 182/2002.

De altfel, art. 16 din aceeași lege prevede că ”Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.”

Totodată, art. 23 prevede la alin. 1 că : “Documentele care cuprind informații de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum și mențiunea “personal”, când sunt destinate  unor persoane determinate.”

            Având în vedere că, în speța de față, singurul motiv pentru care pârâtul a refuzat desecretizarea stenogramei ședinței CSAT s-a bazat pe ideea că stenograma ar fi “clasificată” pentru că art. 7 alin. 1 din Legea nr. 415/2002 prevede că “Ședințele CSAT sunt secrete”, vă rog să admiteți cererea mea așa cum a fost modificată prin cererea de față, și prin hotărârea pe care o veți pronunța :

             – să  constatați că,  la data de 25.09.2025, când am cerut desecretizarea, stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acestei ședințe,  nu erau  informații clasificate în clasa de secretizare secrete de stat, în înțelesul art. 15 alin. 1 lit. d) , cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate;

            – să obligați  pârâtul CSAT să publice pe pagina de internet destinată acestei autorități stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și link-ul de acces la înregistrarea ședinței, care se află stocată pe bandă magnetică.

            În subsidiar, dacă cererea principală va fi respinsă, vă rog să primiți pe lângă motivele invocate prin cererea inițială și următoarele motive pentru care cer desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic.

            Art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind informațiile clasificate prevede că:

            “Orice persoană fizică sau juridică poate face contestație la autoritățile care au clasificat informația respectivă, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare.”, iar eu am urmat procedura prevăzută de lege, am contestat întâi clasificarea la pârâtă, apoi m-am adresat instanței de contencios administrativ.

            Condițiile în care o informație beneficiază de protecția juridică a informațiilor clasificate rezultă din dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, la care face trimitere și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 415/2002,  care se aplică și pârâtului.

            În speța de față, dacă stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 i s-a atribuit un nivel de secretizare corespunzător informațiilor secrete de stat, această atribuire s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 15 lit. d) și f) și art. 17 din Legea nr. 182/2002, pe lângă acelea deja invocate, respectiv încălcarea disp. art. 24 alin.(5) din aceeași lege.

            Astfel, așa cum am arătat mai sus, o informație poate fi clasificată ca secret de stat numai dacă sunt îndeplinite condițiile limitativ prevăzute de art. 15 lit. d) și art 17 din Legea nr. 182/2002, respectiv ca informația să privească securitatea națională și divulgarea acesteia să fie aptă de a prejudicia siguranța națională și apărarea țării.

            Stenograma ședinței CSAT nu cuprinde informații care reprezintă sau care se referă la elementele enumerate la art. 17 din Legea nr. 182/2002, ci cuprinde informații care se referă la modul cum s-a desfășurat campania electorală a alegerilor prezidențiale desfășurate în 24 noiembrie 2024 și procesul electoral,  așa cum a fost anunțat în comunicatele de presă din 27 noiembrie 2024, din 28 noiembrie 2024 și în declarația de presă  din data de 6 decembrie 2024, pe care a ținut-o președintele Klaus Iohannis, după ce Curtea Constituțională a României a anulat alegerile.

            Citez din comunicatul din 27 noiembrie 2024: “Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.” https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491

            Citez din comunicatul din 28 noiembrie 2024:

            “Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.

……………………………………………………………………………………………………………………………………..

            Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.

Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.

Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.

            Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.

            În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.” https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806042

            Citez din declarația pe care a dat-o președintele Iohannis în data de 6 decembrie 2024”

              “CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.

Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.

            Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave.” https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis-la-palatul-cotroceni

            Aceste comunicate, dar și declarația Președintelui Iohannis din data de 6 decembrie 2024, demonstrează clar, așa cum se anunțase din 27 noiembrie 2024, că în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 nu a fost discutată nicio informație care poate fi încadrată la secrete de stat, potrivit art. 17 din Legea nr. 182/2002, ci s-a discutat și analizat rezultatul alegerilor turului I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și modul cum s-a desfășurat campania electorală, deși pârâtul nu a avut nicio atribuție legală în alegerile prezidențiale. Totodată, există suspiciunea rezonabilă, întărită de chiar cronologia evenimentelor, expusă de Președintele Iohannis în conferința de presă din 6 decembrie 2024, care parcă ar fi vrut să sublinieze rolul decisiv pe care l-a avut în anularea alegerilor, că în cadrul acestei ședințe a CSAT s-a hotărât că alegerile prezidențiale desfășurate în 24 noiembrie trebuie anulate și pașii care trebuie urmați pentru obținerea acestui rezultat dorit de membrii CSAT, astfel încât, pentru acoperirea încălcării legii de către membrii CSAT, și pentru a nu se afla că membrii CSAT au hotărât restrângerea ilegală a dreptului de vot cetățenilor români, dar și dreptului de a fi ales al celor doi candidați care ajunseseră în turul al II- lea al alegerilor prezidențiale, s-a hotărât, cu încălcarea dispozițiilor art. 15 lit.), art.17 și art. 24 alin. 4 din Legea nr. 182/2002, secretizarea stenogramei ședinței CSAT  din 28 noiembrie 2024 și a înregistrării pe bandă magnetică a ședinței.

            Așadar, în situația în care veți respinge capătul  de cerere prin care am cerut să se constate că, la data de 25.09.2025, când am cerut pârâtei desecretizarea, stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acestei ședințe,  nu erau  informații clasificate în clasa de secretizare secrete de stat, în înțelesul art. 15 alin. 1 lit. d) , cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, să admiteți capătul de cerere prin care am cerut obligarea pârâtului Consiliul Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic, întrucât acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 15 alin. 1 lit. d) cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 pentru a putea fi clasificate ca informații secrete de stat, iar prin secretizarea acestora s-a urmărit ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de vot (dreptul de a-și alege Președintele în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024), dar și dreptul de a fi ales al celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri, după numărarea voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024.

            Totodată vă rog să admiteți și capătul de cerere având ca obiect obligarea obligarea pârâtului să publice pe pagina de internet destinată acestei autorități (CSAT) stenograma ședinței CSAT și link-ul de acces la înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic, dar și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

            Probe:

            Pentru dovedirea pretențiilor din prezenta acțiune, vă rog să admiteți:

1. Proba cu înscrisuri;

            II. Solicitarea de relații de la Guvernul României privind Hotărârea de Guvern, nepublicată în Monitorul Oficial al României, partea I, de aprobare a listelor cuprinzând informațiile secrete de stat, în sensul:

            1. de a confirma sau infirma că în această HG există o listă cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborată de pârâtul CSAT (justificarea cererii: art. 22 alin. 1-3 din Legea nr. 182/2002);

            2. dacă pe această listă sunt  trecute,  ca informații secrete de stat, stenogramele ședințelor  CSAT, condiționat sau nu de îndeplinirea  îndeplinirea anumitor condiții;

            3. data la care s-au inclus într-o HG aceste informații ca informații secrete de stat;

            III. Solicitarea de relații de la  Oficiul Registrului Național al Informațiilor Clasificate (ORNISS), în sensul :

            1. de a confirma sau infirma că la data de 25.09.2025 avea în evidențele sale o listă cu informațiile secrete de stat întocmită de pârâtul CSAT (justificarea cererii: art. 21 alin. (2) din Legea nr. 182/2002);

            2. dacă pe această listă erau incluse  stenogramele ședințelor CSAT în categoria informații secrete de stat, cu ce nivel de clasificare și care este termenul de menținere în nivelul de clasificare.

            În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, solicit judecata în lipsă.

            În temeiul art. 154 alin. 6 Cod de procedură civilă solicit ca procedura de citare și de comunicare a tuturor actelor de procedură să fie îndeplinită față de mine prin poșta electronică, la adresa de email.

            Data                                                                             Semnătura,

            16.02.2026

Domnului Președinte al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Suceava

Astăzi am trimis prin registratura rejust, la Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. 516/39/2025, care are primul termen de judecată la data de 18.02.2026, ora 10, o cerere de modificare a acțiunii, prin care am cerut, în principal să se constate că stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea pe bandă magnetică a acestei ședințe,  nu erau  informații clasificate în clasa de secretizare secrete de stat, în înțelesul art. 15 alin. 1 lit. d) , cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, iar în subsidiar pârâtul CSAT să fie obligat să desecretizeze stenograma ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 și înregistrarea ședinței stocată pe suport magnetic, întrucât acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 15 alin. 1 lit. d) cu raportare la art. 17 din Legea nr. 182/2002 pentru a putea fi clasificate ca informații secrete de stat, iar prin secretizarea acestora s-a urmărit ascunderea încălcării legii, respectiv împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale cetățenilor români cu drept de vot, respectiv dreptul de vot (dreptul de a-și alege Președintele în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024), dar și dreptul de a fi ales al celor doi candidați care se clasaseră pe primele două locuri, după numărarea voturilor valabil exprimate în turul I din 24 noiembrie 2024.

Găsiți mai jos cuprinsul cererii de informații publice pe care am trimis-o la CCR.

CERERE DE INFORMAȚII ÎN BAZA LEGII NR. 544/2001

PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAȚII DE INTERES PUBLIC

Către,

Curtea Constituțională a României

juridic@ccr.ro

                                                     Doamnă Președinte,

Subsemnata Axinte Lăcrămioara, cetățean român, având CNP , identificată cu cartea de identitate seria nr. , cu domiciliul și adresa de poștă electronică , prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public și doresc să-mi puneți la dispozițiile următoarele informații de interes public:

• La ce   oră s-a constituit dosarul nr.  nr.3771F/2024?
• Unde a fost anunțată ședința CCR  din 6 decembrie 2024?
• La ce oră s-a intrat în ședința din 6 decembrie 2024, la ce oră s-a terminat ședința și la ce oră au fost încheiate deliberările?
• La ce oră a fost redactat comunicatul de presă din 6 decembrie 2024 privind Hotărârea nr. 32?
• Care au fost au fost  judecătorii CCR care au participat fizic, la sediul CCR, în ședința din 6 decembrie 2024?
• La ce oră a fost redactată Hotărârea nr. 32/06.12.2024?
• La ce oră a fost trimisă  spre publicare în Monitorul Oficial și cui?
• Vă rog să-mi comunicați  copii după încheierea din 6 decembrie 2024 în baza căreia s-a constituit dosarul nr. 3771F/2024, după toate actele care au stat la baza acestei încheieri, precum și după toate documentele din acest dosar.

Doresc ca informaţiile solicitate să îmi fie furnizate în format electronic, la următoarea adresă de e-mail:

Precizez că sunt dispusă să plătesc costurile aferente furnizării acestor informații.

Vă mulţumesc pentru solicitudine,

            Data                                                                                         Semnătura

         13.01.2026

La data de 13 ianuarie 2026 am adresat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o cerere de informații de interes public, prin care am solicitat să mi se răspundă la două întrebări:

1. Care este nivelul de clasificare (secretizare), potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, atribuit stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, precum și a înregistrării  pe suport magnetic  a acestei ședințe?
2. Cine a atribuit acest nivel de clasificare (secretizare), cu raportare la aceeași lege nr. 182/2002?

La data de 26 ianuarie 2026 am primit prin email o adresă din partea Administrației Prezidențiale prin care nu mi s-a răspuns la întrebările puse, cu justificarea pe care o puteți vedea aici.

În seara aceasta, 13.02.2026, am trimis Tribunalului Botoșani, prin registratura rejust, o plângere formulată împotriva ORNISS, prin care am cerut să fie obligat să-mi furnizeze două informații de interes public privind clasificarea stenogramei ședinței CSAT din 28.11.2024.

Aveți aici cuprinsul plângerii.

Plângere refuz furnizare informații Legea 544/2001

Către Tribunalul Botoșani

Secția de Contencios Administrativ și Fiscal

Domnule Președinte,

Subsemnata Axinte Lăcrămioara, având CNP , identificată cu cartea de identitate seria nr. , cu domiciliul în și adresa de poștă electronică, adresă de poștă electronica la care solicit să-mi fie comunicate toate actele de procedură, așa cum prevede art. art. 154 alin. (6) Cod de procedură civilă,  în calitate de reclamant,  în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 182/2002, chem în judecată pârâtul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, cu sediul în mun.Bucureșt,  str. Mureş nr. 4, sector 1, cu adresa de poștă electronică relatii.publice@orniss.ro

pentru ca prin sentința pe care o veți pronunța:

1.  să obligați pârâtul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat  să-mi comunice următoarele informații de interes public:
2. la data de 28 noiembrie 2024 stenogramele ședințelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și înregistrarea pe suport  magnetic a acestor ședințe erau  incluse într-o listă cuprinzând informațiile secrete de stat?
3. care era nivelul de secretizare al acestora?

II . să obligați pârâtul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat     la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Pentru următoarele

M O T I V E:

În fapt,

La data de 13 ianuarie 2026 am adresat pârâtului   o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin care am solicitat să- mi furnizeze următoarele informații:

– la data de 28 noiembrie 2024, stenogramele ședințelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și înregistrarea pe suport  magnetic a acestor ședințe erau  incluse într-o listă cuprinzând informațiile secrete de stat?

– care era nivelul de secretizare al acestora?

Menționez că pe site-ul instituției ORNIS este pus la dispoziție un formular prin care se pot cere informații de interes public, precum și o adresă de email la care cererea poate fi trimisă.

Potrivit art. 15 alin. (1) lit. c) și lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind informațiile clasificate, clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu, iar nivelurile de secretizare care se pot atribui informațiilor clasificate din clasa secrete de stat  sunt: strict secret de importanță  deosebită, strict  secrete și secrete de stat.

Având în vedere că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării:  “Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării au caracter secret.”, Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate se aplică și Consiliului Suprem de apărare a Țării, pârâtul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat este, potrivit art. 21 alin. (2) din Legea 182/2002,  instituția care “organizează evidența listelor și a informațiilor din această categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat cu lucrul cu informațiile secrete de stat”, iar potrivit art. 2 alin. 1  din aceeași lege “ Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege”, am cerut aceste informații de la pârât.

Cererea a fost înregistrată la pârâtul  Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat sub nr. 577/13.01.2026.

La data de 15.01.2026, am primit de la pârât, un email semnat de doamna Simona Caraiani, prin care mi s-a comunicat următorul răspuns:

“Urmare cererii dumneavoastră, transmisă ORNISS prin intermediul adresei de e-mail relatii.publice@orniss.ro și înregistrată la instituția noastră sub nr. 577/13.01.2026, prin care solicitați informații în temeiul Legii nr. 544/2001, vă aducem la cunoștință următoarele aspecte:

Responsabilitatea clasificării unei informații – încadrarea informaţiilor într-o clasă şi nivel de secretizare – aparține emitentului sau împuternicitului legal. Termenele de clasificare a informaţiilor secrete de stat vor fi stabilite de emitent, în funcţie de importanţa acestora şi de consecinţele care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.

Art. 19 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate precizează care sunt persoanele împuternicite să atribuie unul din nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul elaborării acestora, iar art. 22 din același act normativ stabilește că autoritățile publice care elaborează sau dețin informații clasificate întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în domeniile lor de activitate.

Față de cele arătate mai sus, ținând seama de prevederile legale în vigoare în domeniu și de competențele ORNISS, nu putem da curs solicitării dvs., astfel cum aceasta a fost formulată.”

 Având în vedere că pârâtul  Oficiul Registrului Național al Informațiilor Clasificate Secrete de Stat  a refuzat să-mi ofere informațiile solicitate, iar răspunsul trimis nu se referă la solicitările din cererea de informații publice, trimisă de mine prin email la data de 13 ianuarie 2026, am formulat prezenta acțiune, prin care solicit obligarea pârâtului să-mi furnizeze informațiile cerute.

În drept,

Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind informațiile de interes public: “Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.”

Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, “prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”.

Pârâtul Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat   este o instituție publică, conform definiției prevăzute la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 și am cerut informații care rezultă din activităților desfășurate de pârât.

Pârâtul are, potrivit art. 21 alin. 2 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, obligația de a organiza “evidența listelor și informațiilor din această categorie (secrete de stat) și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizări menționate la art. 10”, prin urmare are evidența tuturor listelor cu informațiile secrete de stat, de la toate instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate, inclusiv Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Așadar, toate informațiile solicitate rezultă din activitățile desfășurate de pârât, iar acestea  nu se află între cele exceptate de la accesul liber al cetățenilor, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, iar art. 2 alin.(1) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate prevede expres că: “Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege”, astfel încât sunt îndreptățită să le primesc.

Potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 “ În cazul în care o persoană se consideră vătămată în dreptrurile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ  a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori a instituției publice.”

Față de cele arătate mai sus, având în vedere pârâtul a refuzat să-mi ofere informațiile de interes public cerute prin cererea din 13 ianuarie 2026, vă rog să admiteți cererea mea așa cum a fost formulată și  să obligați pârâtul   Oficiul Registrului Național al Informațiilor Clasificate Secrete de Stat să-mi furnizeze informațiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr. nr.577/13.01.2026 ,  respectiv:

– la data de 28 noiembrie 2024 stenogramele ședințelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și înregistrarea pe suport  magnetic a acestor ședințe erau  incluse într-o listă cuprinzând informațiile secrete de stat?

– care era nivelul de secretizare al acestora?

Totodată solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Menționez că, potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, prezenta plângere este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

În temeiul art. 411 alin. (2) Cod de procedură civilă, solicit ca judecata să aibă loc și în lipsa mea, iar comunicarea tuturor actelor de procedură să-mi fie comunicate prin poșta electronică, la adresa

Anexez, prezentei cereri, copia cererii de furnizare informații publice și print screen după  emailul de răspuns din   15.01.2026 primit de la pârâtul ORNISS.

Data                                                                Semnătura,

13.02.2026

Domnului Președinte al Tribunalului Botoșani – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal

Astăzi 12.02.2026 am trimis la Tribunalul București-Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal, plângerea formulată împotriva Curții Constituționale a României ca urmare a refuzului de a-mi furniza informații de interes public.

Iată textul integral al plângerii

Plângere refuz furnizare informații Legea 544/2001

Către Tribunalul București

Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal

Domnule Președinte,

Subsemnata Axinte Lăcrămioara, având CNP , identificată cu cartea de identitate seria nr. , cu domiciliul în și adresa de poștă electronică , adresă de poștă electronica la care solicit să-mi fie comunicate toate actele de procedură, așa cum prevede art. art. 154 alin. (6) Cod de procedură civilă,  în calitate de reclamant,  în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, chem în judecată pârâta  Curtea Constituțională a României, cu sediul în mun. București, str. Calea 13 Septembrie nr. 2, Palatul Parlamentului intrarea B1, sector 5,  cu adresa de poștă electronică registratura.generala@ccr.ro

pentru ca prin sentința pe care o veți pronunța:

1.  să obligați pârâta Curtea Constituțională a României  să-mi comunice următoarele informații de interes public:

1. la ce oră s-a constituit dosarul nr. nr.3771F/2024?

2. unde (prin ce mijloace) a fost anunțată ședința CCR din 6 decembrie 2024?

3. la ce oră s-a intrat în ședința din 6 decembrie 2024, la ce oră s-a terminat ședința și la ce oră au fost încheiate deliberările?

4.  la ce oră a fost redactat comunicatul de presă din 6 decembrie 2024 privind Hotărârea nr. 32?

5. care au fost au fost judecătorii CCR care au participat fizic, la sediul CCR, în ședința din 6 decembrie 2024?

6. la ce oră a fost redactată Hotărârea nr. 32/06.12.2024?

7. la ce oră a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial și cui?

8. să-mi comunice  copii după încheierea din 6 decembrie 2024 în baza căreia s-a constituit dosarul nr. 3771F/2024, după toate actele care au stat la baza acestei încheieri, precum și după toate documentele din acest dosar.

II . să obligați pârâta Curtea Constituțională a României   la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Pentru următoarele

M O T I V E:

În fapt,

La data de 13 ianuarie 2026 am adresat pârâtei Curtea Constituțională a României o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin care am solicitat să mi se furnizeze mai multe informații de interes public și  copii după documente, după cum urmează:

– la ce oră s-a constituit dosarul nr. nr.3771F/2024?

– unde (prin ce mijloace) a fost anunțată ședința CCR din 6 decembrie 2024?

– la ce oră s-a intrat în ședința din 6 decembrie 2024, la ce oră s-a terminat ședința și la ce oră au fost încheiate deliberările?

– la ce oră a fost redactat comunicatul de presă din 6 decembrie 2024 privind Hotărârea nr. 32?

– care au fost au fost judecătorii CCR care au participat fizic, la sediul CCR, în ședința din 6 decembrie 2024?

– la ce oră a fost redactată Hotărârea nr. 32/06.12.2024?

–  la ce oră a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial și cui?

-să-mi comunice  copii după încheierea din 6 decembrie 2024 în baza căreia s-a constituit dosarul nr. 3771F/2024, după toate actele care au stat la baza acestei încheieri, precum și după toate documentele din acest dosar.

Cererea a fost înregistrată la pârâta Curtea Constituțională a României sub nr. 163/14.01.2026 (RIIP nr.8/15.01.2026)

La data de 23.01.2026, am primit de la pârâtă, un email semnat de Consilier juridic

Mihaela-Violeta OPREA, prin care mi s-a comunicat următorul răspuns:

“Ca urmare a solicitării dvs. înregistrate la Curtea Constituțională cu nr.163/14.01.2026 (RIIP nr.8/15.01.2026), vă comunicăm următoarele:

Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, este publicată în Monitorul Oficial nr.1231 din 06.12.2024 .

Potrivit art.147 alin.(4) din Constituția României, republicată, ”(4) Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

Totodată vă informăm că hotărârile/deciziile Curții Constituționale conțin în considerentele acestora raționamentele și întreaga documentare/motivare a soluției pronunțate.

În ceea ce privește solicitarea unor copii de pe documentele/actele aflate în dosarele Curții, vă informăm că potrivit dispozițiilor art.12 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, ”(2) Părţile au acces la lucrările dosarului.(3) Actele și lucrările Curții Constituționale, pe baza cărora aceasta pronunță deciziile și hotărârile ori emite avizele prevăzute la art.11, nu sunt destinate publicității”.

Comunicatul de presă din data de 6 dec.2024, este publicat pe site-ul Curții, la adresa http://www.ccr.ro și poate fi accesat direct: https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-6-decembrie-2024/”

Având în vedere că pârâta  Curtea Constituțională a României a refuzat să-mi ofere informațiile solicitate, iar răspunsul trimis nu se referă la solicitările mele din cererea de informații publice, trimisă de mine prin email la data de 13 ianuarie 2026, am formulat prezenta acțiune, prin care solicit obligarea pârâtei să-mi furnizeze informațiile complete cerute.

În drept,

Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 privind informațiile de interes public: “Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.”

Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, “prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației”.

Pârâta Curtea Constituțională a României   este o autoritate publică, conform definiției prevăzute la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 și am cerut informații care rezultă din activităților desfășurate de pârâtă. Pârâta are înregistrată activitatea desfășurată în cadrul competențelor prevăzute de lege, atât în ce privește convocarea și prezența judecătorilor CCR la activitățile Curții, activitățile administrative premergătoare și ulterioare ședințelor Plenului, are registru de corespondență administrativă, are înregistrat circuitul administrativ al comunicatelor de presă, toate aceste activități fiind reglementate de Legea 47/1992 și Regulamentul de organizare și funcționare a Curții constituționale.

Așadar toate informațiile solicitate rezultă din activitățile desfășurate de pârâtă, iar acestea  nu se află între cele exceptate de la accesul liber al cetățenilor, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001.

Interesul public evident al acestor informații rezultă din faptul că ele privesc împrejurările în care pârâta a hotărât, prin autosesizare, după ce validase turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, să anuleze întregul proces electoral desfășurat și să anuleze votul valabil exprimat al celor peste 9 milioane de cetățeni cu drept de vot, care au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale, printre care mă număr și eu, dar și al celor peste 50.000  cetățeni români care votaseră în data de 6 decembrie 2024, până la momentul întreruperii intempestive a procesului de vot.

Potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001 “ În cazul în care o persoană se consideră vătămată în dreptrurile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ  a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori a instituției publice.”

Față de cele arătate mai sus, având în vedere pârâta a refuzat să-mi ofere informațiile de interes public cerute prin cererea din 13 ianuarie 2026, vă rog să admiteți cererea mea așa cum a fost formulată și  să obligați pârâta  Curtea Constituțională a României să-mi furnizeze informațiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr. nr.163/14.01.2026 (RIIP nr.8/15.01.2026),  respectiv:

– la ce oră s-a constituit dosarul nr. nr.3771F/2024?

– unde (prin ce mijloace) a fost anunțată ședința CCR din 6 decembrie 2024?

– la ce oră s-a intrat în ședința din 6 decembrie 2024, la ce oră s-a terminat ședința și la ce oră au fost încheiate deliberările?

– la ce oră a fost redactat comunicatul de presă din 6 decembrie 2024 privind Hotărârea nr. 32?

– care au fost au fost judecătorii CCR care au participat fizic, la sediul CCR, în ședința din 6 decembrie 2024?

– la ce oră a fost redactată Hotărârea nr. 32/06.12.2024?

–  la ce oră a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial și cui?

– să-mi comunice  copii după încheierea din 6 decembrie 2024 în baza căreia s-a constituit dosarul nr. 3771F/2024, după toate actele care au stat la baza acestei încheieri, precum și după toate documentele din acest dosar.

Totodată solicit obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Menționez că, potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 544/2001, prezenta plângere este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

În temeiul art. 411 alin. 2 Cod de procedură civilă, solicit ca judecata să aibă loc și în lipsa mea, iar comunicarea tuturor actelor de procedură să-mi fie comunicate prin poșta electronică, la adresa

Anexez prezentei cereri copia cererii de furnizare informații publice și print screen după  emailul de răspuns din   23.01.2026 primit de la pârâta Curtea Constituțională a României.

Data                                                                Semnătura,

12.02.2026

Domnului Președinte al Tribunalului București– Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal